Arhive lunare: august 2011

De profesie…voluntar

Este o artă. Îţi trebuie talent. Dar, aşa cum spun vorbe înţelepte din bătrâni, nu de talent ducem noi lipsă.

Nu vă temeţi, oameni buni, locuri de muncă sunt…gârla! Din păcate, salariile sunt destul de mici, iar la o socoteală finală, parcă trebuie să aduci şi bani de acasă, pentru a avea privilegiul de a fi angajat.

Pentru a nu lăsa să treacă oportunităţile de colaborare pe lângă mine, mă mai ” joc” şi eu, pe diverse site-uri , mai „aplic”- doamne, ce termen- la ofertele publice. Găluşti am înghiţit grămadă, dar mi-am promis că, odată trecută de 30 de ani, voi ridica ştacheta.

Iar acum, îmi dau seama că poziţia de voluntar a început să-mi placă. Apreciez ca fiind extra pozitiv faptul că, în voluntariat, nimeni nu te poate concedia, sau certa, că doar ţi-ai adus aportul… voluntar! Astfel, am reuşit de anul trecut, să fac o colecţie, ca un şirag de mărgele, de astfel de job-uri, dar a meritat. Ştiţi de ce? Am reuşit să-l fac pe funcţionarul de la impozite să zâmbească şi să mă felicite.

Învăţaţi de la mine, sau,  de la cei care procedează la fel. În momentul în care am acceptat prima colaborare semi-voluntară, m-am trezit invadată de o multime de oferte de acest gen. Chiar deunăzi, am primit un telefon în care mi se prezenta o super oportunitate. Dar,  m-a prins pe picior gresit (deoarece doar cu două zile în urmă mi-a tras „ţeapă” cineva cu o ofertă similară) , şi, din cauza tonului meu, mai putin drăgălaş , a uitat să-mi trimită pe email detaliile.

Cei mai oropsiţi sunt însă cei care nu lucrează voluntar, ci  optează, mai mult sau mai puţin obligatoriu, să nu mai lucreze şi să savureze  pensia anticipată. Baftă lor, dar e un voluntariat cam ieftin, graţie bunului stat,  iese cu minus la sfârşit de lună Dar, dacă mă gândesc mai bine, la cât de mare e pensia şi cât de talentat e la ciupit şi lucrat la negru’ românul, ” se descurcă” . Atenţie, a nu se înţelege greşit, deplâng acest stat care împinge oamenii să umble cu fofârlica.

Cei mai tari sunt acei voluntari de boală: pe vremea când armata era armată, veşnica fugă de garnizoană a creat dizabilităţi fizice şi mentale- la pachet.  Culmea e că, tinerii, în disperarea de a scăpa de serviciul militar, acceptau pe adeverinţe boli grave, ” să sune bine”, fără a se mai gândi la repercursiuni, iar acum , nu de puţine ori stau cu buzele umflate când, deşi practic se încadrează perfect în posturi bune, plătite frumos, nimeni nu-l angajează când i se cere fişa medicală.

Mai târziu, într-o lume plină de oferte private, asigurările medicale şi-au adus şi ele  aportul, iar românul ” descurcăreţ” a profitat şi de asigurări, nu de puţine ori reuşind să se înscrie în recorduri medicale: orbii-conducători auto fiind un exemplu care mi-a rămas întipărit în minte.

Acum, într-o societate ahtiată după oameni perfecţi, bumerangul îşi face întoarcerea. Bravos, voluntari!

https://ancagiurgiu.wordpress.com Textele si fotografiile de pe acest site pot fi preluate DOAR cu acordul expres al autorului si cu precizarea OBLIGATORIE a sursei! Autor blog : Anca Mihaela Giurgiu

Scrie un comentariu

Din categoria pareri

Atenţie la pisicile …în călduri

Poate că mă înşeală memoria când spun asta, dar, înainte de orice alegeri, sau decizii importante, mai marii noştri devin foarte maleabili, zâmbitori şi parcă îndură mai cu stoicism ca altădată, atacurile.

V-aţi uitat cu atenţie, să vedeţi cât de curate devin străzile, cât de multe echipe care lucrează sunt pe drum, câte blocuri au aprobate lucrările de izolaţie, câte târguri de locuri de muncă încununate de succes se organizează?

Să nu vă supăraţi pe mine, dar acesta este comportament de pisică intrată în călduri!

Aşadar, cu corpul târâş-grăpiş, supusă, cu coada ridicată, clasa politică ne aşteaptă să luăm decizii.

Mie îmi plac alegerile, le-aş organiza în fiecare an!

https://ancagiurgiu.wordpress.com Textele şi fotografiile de pe acest site pot fi preluate DOAR cu acordul expres al autorului şi cu precizarea OBLIGATORIE a sursei! Autor blog : Anca Mihaela Giurgiu

Scrie un comentariu

Din categoria pareri

Ai un „job”? Vrei un „job”? Caută-ţi!

În viaţă se petrec cele mai ciudate întâmplări. Nu te poţi supăra pe angajatori dacă nu-ţi oferă şanse, înseamnă că nu te cunosc, sau nu au timp să te cunoască sau, poate chiar nu meriţi.

Când accepţi că nu vei ajunge preşedinte în Franţa, ca rom ân- fiind considerat incompatibil (scuze, am făcut pauză că am înghiţit în sec ! ; ăăă sper că n-am fost prea subtilă) sau astronaut, te poţi linişti şi cerceta, cu calm, „piaţa locală”.

Am avut atâtea ocazii să văd cât de bulversată e oferta şi cererea, încât nu m-am abţinut să mă vâr în comentarii.

Mi-a plăcut mult, am fost fericită- nu glumesc- când am fost angajată în Teatrul Naţional, la început de drum, surpriză însă, cu două facultăţi în domeniu, am primit, cu mândrie, un post de studii medii.

Măcar după câţiva ani (buni şi mulţi- după un divorţ intempestiv de Teatru), m-am reîntors pe un post care mi se potrivea, după care, foarte curând, ca într-o relaţie care se respectă, mi s-a sugerat „să ne vedem şi cu alţii”.

Păi, dacă tot ne jucăm, promit că, a treia oară, nu mă întorc decât pentru post de director. 🙂

Foarte tare a fost când, angajată în diverse colaborări jurnalistice, mi s-a sugerat să mă ocup de pagina economică (atunci când încă nu ştiam nimic despre acest domeniu), urmând să preiau partea culturală, din când în când, sub formă de bonus, pentru performanţele mele.

Ar fi trebuit să-mi vedeţi faţa perplexă!

Această propunere se traduce simplu: de aceea sunt slabe ziarele din ţară- fiecare ziarist (atentie, nu jurnalist) scrie despre ceva ce nu înţelege, deci, ce mai aşteptaţi de la ei?  Puţini ajung la nivel de jurnalişti, adică cei care sunt lăsaţi să-şi exercite talentul într-un domeniu pentru care sunt pregătiţi.

Apoi m-am calmat, am intrat într-un mediu blând, care mi-a oferit toate şansele să mă dezvolt, să învăţ, iar apoi am fost verificată şi răs-verificată, dacă mă potrivesc: astfel că, în acest punct al carierei mele mi-ar fi mai uşor sş enumăr, într-un interviu de angajare, domeniile în care nu am experienţă.

Cizelăm, cizelăm, până nu mai rămâne nimic. Dar apoi, avem pe ce să construim!

https://ancagiurgiu.wordpress.com Textele şi fotografiile de pe acest site pot fi preluate DOAR cu acordul expres al autorului şi cu precizarea OBLIGATORIE a sursei! Autor blog : Anca Mihaela Giurgiu

 

Scrie un comentariu

Din categoria pareri

Să învăţăm limba română

Dragii noştri conducători- foşti, actuali, viitori!

Printre altele,  una din armele de care vă folosiţi, fără vreo jenă, pentru impresionarea publicului larg şi forţarea mâinilor dibace cu putere de decizie, este şi limba română, în toată frumuseţea ei.

Partea proastă este că vă folosiţi de termeni care ” dau bine” şi sună ameninţător, dar nu îi concretizaţi.  Şi, din moment ce nu aţi catadicsit să-i căutaţi şi să-i învăţaţi înainte de aplicare, m-am gândit să vă sar, fuguţa, în ajutor, cu MARELE DEX!

Astăzi, am pentru voi 3 cuvinte: asumare, demisie, onoare.

Asumare– angajare în îndeplinirea unui lucru, a răspunde pentru o acţiune.

Acum avem deja experienţa faptului că, de câte ori se întâmplă ceva grav, cei „de sus” îşi asumă acţiunea.  Zău aşa, ar trebui să strigăm că la licitaţii: cine-şi mai asumă? Asumi odată, de două ori , de trei! Dar oare, de câte ori îţi poţi asuma dezastrele la care suntem supuşi?

Coşmaruri poţi să ai în fiecare noapte, aşa că nu ni le mai pasaţi şi ziua. Vă rog să restrângeţi la maxim 1 asumare pe săptămână!

Şi totuşi, încă ceva, citiţi şi partea a doua a definiţiei: să-ţi asumi nu înseamnă doar că provoci dezastrul, ci şi faptul că trebuie să răspunzi pentru el. Ori la noi, trăim aşa de bine cu legislaţia asta, care, vai ce rău le pare lor, a uitat să cuantifice şi nişte pedepse cumsecade, pentru aceste asumări trădătoare.

Demisie-act, cerere scrisă, prin care un angajat sau demnitar renunţă la un post, la o funcţie, la o demnitate. ( lat: demissio- îndepărtare)

Ameninţarea cu datul demisiei parcă nu mă mai atinge. Am auzit de atâtea ori fraza: dacă nu se face cutare şi cutare lucru, îmi dau demisia în secunda doi! Faptul ca celebrele personaje sunt tot în acelaşi loc mă face să am minunata reacţie: şi ce?

Pe de alta parte, acei câţiva , care îşi dau demisia, forţează nota şi sunt înlocuiţi cu altă persoană de acelaşi fel, pentru a nu distruge fragilul echilibru politic şi toate problemele se rezolvă într-un final.

Onoare: integritate morală, corectitudine, demnitate, probitate, cinste, onestitate, demn de încredere.

Ce cuvânt răsunător, vibrant, parcă mi se umple sufletul de mândrie când îl aud. Dar, mă desumflu repede când aflu că, onoraţii noştri demnitari au făcut cutare şi cutare lucru. Onoraţi înseamnă că au cel putin 50% onoare. Da de unde!

Demni de încredere? La câte minciuni au fost susţinute sunt aproape convinsă că nici ei nu mai ştiu unde e firul iniţial al adevarului.

Oameni buni, luaţi dicţionarul în mână, găsiţi măcar alţi termeni cu care să ” daţi bine”, nu mai mânjiţi limba română. Fiţi demni, măcar în discurs!

https://ancagiurgiu.wordpress.com Textele si fotografiile de pe acest site pot fi preluate DOAR cu acordul expres al autorului si cu precizarea OBLIGATORIE a sursei! Autor blog : Anca Mihaela Giurgiu

2 comentarii

Din categoria pareri

Tara regretabilei erori

* La orice alimentara, vesnica problema a restului calculat gresit, iti suna cunoscut?

-Ma scuzati, am facut o eroare de calcul! raspunde , plictisita, casierita.

* Un student doreste sa se inscrie la o bursa si priveste  mut de uimire, panoul in care s-a afisat de 5 minute, oferta, care va expira in cateva ore. Iar dosarul trebuia depus la cateva sute de km departare…

-Dintr-o eroare nu s-a afisat mai devreme. Am avut treaba la calculator si n-am avut timp sa ma ocup si de asta!, spune nervoasa secretara!

* Pe fisa de impozit a unui bun platnic, apare suma x, diferenta de achitat. La ghiseu insa, mai apare si suma y la ” alte ramasite” de plata.

-Dintr-o eroare de calcul ati ramas restant de acum doi ani, chiar daca ati platit si atunci diferente. Ar fi bine sa platiti, sa nu se adune si penalitati, spune zambind , binevoitor, functionarul.

* Intr-un lant al slabiciunilor, cand diverse institutii nu stiu una ce face cealalta, o persoana se indreapta, cu incredere, spre Tribunal pentru a obtine o dovada in urma unui proces castigat si a usura munca altor institutii. Pe prima pagina este admis, pe cea de-a doua e respins.

-Ah, dintr-o eroare! V-am dat a doua pagina de la altcineva.  Fiti multumit ca e admis!

* Decizii, decizii si efecte perverse necontrolate!

-Cresterea TVA-ului de la 19% la 24% a fost una din marile erori politice.

*Orice asemanare cu realitatea de zi cu zi este pur intamplatoare, sau poate nu.

 

https://ancagiurgiu.wordpress.com Textele si fotografiile de pe acest site pot fi preluate DOAR cu acordul expres al autorului si cu precizarea OBLIGATORIE a sursei! Autor blog : Anca Mihaela Giurgiu

Scrie un comentariu

Din categoria pareri