Cred că acum mă adresez, în special, doamnelor. Sau poate nu.
Avem cu toţii, în dulap, o grămadă de haine, pregătite pe „standuri”- de casă, de ieşit în oraş, de servici, de gală.
Doamnele ştiu prea bine, au şi acele: bluze pentru vopsit, în traducere liberă, bluzele pe care ne permitem să le pătăm, când ne vopsim părul singure, că bani de coafor nu avem.
Marea, imensa mea problemă intervine la hainele de gală, când , recunosc, sunt prea zgârcită să arunc banii pe câte o costumaţie scumpă, pe care o port o dată şi apoi sunt nevoită să o ignor, că nu se potriveste nici la servici, nici la vreo altă ieşire, în oraş.
Bineînţeles, micuţa rochie neagră este imbatabilă. Mă salvează deseori. Dar, ştiţi foarte bine, cam toată lumea merge în negru la evenimente mondene. Îmi trebuie neapărat accesorii.
Aici m-am lovit de un zid. După ce că sunt atât de puţine culori care să păstreze eleganţa şi prestanţa negrului, acestea sunt luate şi răs-promovate de anumite partide. Iar eu nu vreau să aud de comparaţii de acest gen. Ce să fac, să aud că sunt ori telefonistă ( scuze, Orange) ori reprezint partide?
Ba mai mult, nu ajunge o culoare, că acum se mută la alta. Aşadar: portocaliu nu, verde nu, roşu, mov, toate ne acuză că suntem afiliaţi. Nu spun, nu toate culorile mă jignesc, dar vreau să fiu liberă să rămân elegantă.
Mă mir că încă nu a preluat nimeni culoarea roz- poate ar trebui înfiinţat partidul Playboy, sau la galben, partidul Floarea Soarelui, ceva…
Până una alta, stau şi mă holbez neputincioasă în dulap şi aştept să-mi vină inspiraţia.
https://ancagiurgiu.wordpress.com Textele şi fotografiile de pe acest site pot fi preluate DOAR cu acordul expres al autorului şi cu precizarea OBLIGATORIE a sursei! Autor blog : Anca Mihaela Giurgiu
ancagiurgiu 