Am o mare problemă. Dimineaţa, în drum spre servici, las domnia la o parte şi, dacă nu le zic cu voce tare, în gând tot le zic de sănătate, talentaţilor conducători auto.
Am şi eu o întrebare: s-a anulat cumva şi eu nu ştiu, obligativitatea semnalizării când schimbi sensul de mers, sau cănd depaşeşti o maşină? Am senzaţia ca sunt singura care nu ştiam de acest lucru. Iar când majoritatea are altă părere despre semnalizare, se pune serios problema dacă nu cumva eu greşesc.
Da, da, am carnet de conducere şi nu sunt printre acele celebre „muieri la volan”, sau şofer de duminică, aşa că, mă pot certa cu talentaţii conducători auto!
O altă mare problemă o am cu şcoala de şoferi. E drept, toată lumea care şofează a trecut prin asta şi-i înţeleg şi pe acei care conduc cu 30 km/oră (cu toate că nu-i înţeleg pe profesori, în acest caz), dar stau, profund mirată, când văd, la 7.45-7.50 dimineaţa, cel puţin una, dacă nu mai multe maşini cu „şcoala”, intrând pe cele mai aglomerate rute ale „fraierilor” care se grăbesc să ajungă la servici.
Îmi pare rău, dar dimineaţa nu am timp de meditaţii, iar aceste încetiniri nu fac decât să-mi strice uşoara urmă de bună dispoziţie, pe care o obţinem după un somn odihnitor.
Auăleu! Era să-i uit pe preferaţii mei: şoferii de autobus.
Semnalizate, cu chioşcuri în incintă, cu semne peste semne de staţie de autobus, ocolite cu respect de şoferii mărunţi care încearcă, în disperare, să găsească un loc de parcare, aceste celebre staţii sunt ocolite cu asiduitate şi de şoferii de autobus, care preferă să oprească în mijlocul străzii.
Şoferii de autobus mai au însă, o minunată tradiţie : aceea de a încăleca două benzi, când ies din „pseudo-staţie”, pentru că nu mai au răbdare. Şi, să mă credeţi, cu pacienţa stau cam prost… cel puţin la mine în oraş.
Lucrurile mărunte, oricât de grave ar fi, sunt atât de multe încât nici nu mai merită să le menţionez.
Aşa că stau, uitându-ma dupa vreo „şcoală”, atentă să nu se caţere la mine pe capotă şi meditez profund cu două întrebări în minte: cine le dă tuturor, carnetul de şofer şi de ce mă înnec şi nu mai văd nimic de fumul de la maşinile din faţa mea? Ah, o fi vreo sărbătoare sau o fi în concediu de maternitate, pe durată nedeterminată, echipa de la RAR…
Rămâne un mister…
https://ancagiurgiu.wordpress.com Textele şi fotografiile de pe acest site pot fi preluate DOAR cu acordul expres al autorului şi cu precizarea OBLIGATORIE a sursei! Autor blog : Anca Mihaela Giurgiu
ancagiurgiu 
Aha, da, asta este un subiect care ma doare si pe mine !
De ce merg lucrurile prost (si in acest domeniu, oh doamne !) ? Pentru ca in tara asta NU se respecta legile ! Hai sa fim sinceri, in afara de viteza, a mai luat cineva in ultimul timp amenda pentru incalcarea regulilor de circulatie in Bucuresti ?
Pai, frate, pe vremuri luai amenda pentru calcarea liniei continue ! Acum, „democratia” musteste peste tot, daca esti smecher „te descurci” si in trafic, mai depasesti putin coloana la semafor, mai virezi stanga-dreapta de pe banda cu sens obligatoriu inainte, mai blochezi o banda de mers stationand cu avariile pornite, etc, etc.
Cat despre rablele din trafic, este strigator la cer, cred ca RAR-ul (impreuna cu statiile ITP) este printre cele mai corupte institutii din RO, al doilea loc dupa Vama. Pai ce crezi ca m-a intrebat pe mine cel de la ITP ultima oara: „-O vajaim sau n-o vajaim ?” Eu, naiv, nu pricepeam ce vrea sa zica! Raspun nehotarat: „-Daca trebuie..” „- Pai majoritatea nu vor s-o vajaim !”
Si ce crezi ca face ? Ia o sticla de plastic aparent goala si baga senzorul de noxe in ea si demareaza procedura !
Daca ma chema Heinz trebuia sa-l denunt, dar ma cheama Ion si am fost multumit ca „n-a vajait-o” ! Si merge treaba !
Minunat cu „vajaiala”, eu inca n-am patit-o …dar nu e niciodata prea tarziu :).
Bine ai venit Liviutz si te astept in continuare sa-mi tii companie, imi place cum gandesti! 🙂