Valeu, valeu si valeleu! Deunazi m-am incurcat in explicatii.
Asa se intampla cand ai un copil inteligent 🙂 !
Intr-o mini excursie, admirand minunata noastra tarisoara, fetita mea a vazut si un rand de bordeie, ca sa nu zic cocioabe si m-a intrebat de ce au unii oameni case asa de mici.
Eu, figuranta mare, i-am spus ca sunt saraci, dar am ramas perplexa in cautarea unui raspuns la urmatoarea intrebare: De ce nu-i ajuta nimeni?
Ei? Ei? Voi stiti sa raspundeti?
Nah! V-ati blocat si voi! 🙂
A urmat o intreaga polologhie fara rost, din partea mea, cum ca, in zilele noastre, pentru ca mai toata lumea e saraca, nu prea ai de unde sa ajuti si nici nu se mai ajuta oricum, oamenii intre ei…
Vreti continuarea?
…inseamna ca eu am gresit cand mi-am ajutat colegii la scris?…
Ups, asta da educatie, bravo, m-am gandit. Si de aici incolo, am intors-o si am dres-o cum am putut, sa incerc sa recladesc inocenta fetitei mele.
Eu te-am ajutat azi sa zambesti, tu ai ajutat pe cineva?
https://ancagiurgiu.wordpress.com Textele şi fotografiile de pe acest site pot fi preluate DOAR cu acordul expres al autorului şi cu precizarea OBLIGATORIE a sursei! Autor blog : Anca Mihaela Giurgiu
nu chiar am zambit…dar am suras.
cat despre ajutor nu toti merita ajutati…..fie discriminare……fie nu….dar o parte ar trebui sa se ajute un pic si singuri insa munca e grea si cersitul inca merita……
Si o jumatate de zambet e o izbanda, uneori.
Mai e si bancul cu batrana ajutata sa treaca strada, dar ea nu dorea…
Suntem un popor ciudat. Ne dam mari ca ajutam, apoi refuzam sa concretizam si ne incurcam in explicatii…educative.
Asta e! Asta suntem! Cu asta lucram!