Spaime culinare

Abuzand de telecomanda imi dau seama cat de mare este diferenta intre reactia oamenilor fata de politica, pe care o dezbat infrigurati, cu ochii injectati de nesomn si porniti vesnic la atac si reactia participantilor la emisiuni culinare.
Acelasi popor, aceleasi probleme.Totusi…
Pune-ne in farfurie un gratar cu cartofi prajiti sau o mamaliguta cu branza si smantana, ori, in stil caracteristic campaniilor politice, sarmale, sau mici si nu mai ai treaba.
Poate sa crape tara asta, daca este o slana, o ceapa si un colt de paine, nu ne dam pe-o lume!
Foamea noastra launtrica explodeaza intr-o refulare demna de emisiunile ce trateaza dependente.
Ne tradeaza cineva…mancam, sarbatorim ceva…mancam, se schimba clasele politice…mancam, ingropam pe cineva…mancam.
Nu este oare cea mai folosita scuza atunci cand suntem nervosi? Ne cerem repede iertare dupa ce hapaim un ciolan cu fasole…ca deh, ne era foame si de-aia aveam „capsa pusa”.
Tristetea, bunatatea, exuberanta, grija, harnicia, toate se oglindesc in burdusita camara romaneasca.
Poate de aceea, mai mult decat in emisiuni ce dezbat probleme reale, ne sprijinim in emisiuni culinare, traim emotii duse la paroxism cand se arde o omleta, sau pufaim , superiori, cand nu ni se potrivesc „farfuriile” concurentilor cu tricoul ales.
Nici nu stiu daca e o sfidare plina de ironie, aceasta patima a emisiunilor culinare, cand trecem prin momente grele, cand grija primordiala ar trebui sa fie perceperea, cat mai clara, a unei realitati dure, care musca din traiul nostru zilnic sau, daca nu e cumva o forma de terapie proprie, cand alegem, cu buna stiinta, sa ne banalizam spaimele.
O prietena de-a mea spunea zilele trecute ca suferim de o foame crunta si cred ca referintele nu erau doar culinare.
Ne e foame de tot si de toate, dar suferinta noastra profunda se datoreaza disparitiei banalitatii, a temerilor fara relevanta pe termen lung.
Ma indepartez asadar de grijile zilnice, respir adanc si ma las patrunsa de spaimele culinare ale unor concurenti oarecare, dintr-o emisiune oarecare, cuprinsa de frenezia unei alegeri fara repercursiuni, dar care are un delicios efect de magneziu.

https://ancagiurgiu.wordpress.com Textele şi fotografiile de pe acest site pot fi preluate DOAR cu acordul expres al autorului şi cu precizarea OBLIGATORIE a sursei! Autor blog : Anca Mihaela Giurgiu

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria Din inima

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s