De acum cred ca ma stiti cu totii, despre tara mea as putea vorbi oricat. Cred ca am o relatie speciala cu tarisoara asta, sufar de un patriotism personal, inteles pe deplin doar de mine.
Despre imnul sarbatorit astazi pot spune ca ma duce cu gandul si spre legenda tricolorului, poate pentru ca imbina atat de armonios ritmul acela de mars, care iti face inima sa tresalte si te ridica de pe scaun, cu indemnurile menite sa protejeze un popor aflat deseori in loc nepotrivit, pe harta lumii, un loc unde liniile s-au trasat uneori prea gros, lasandu-ne suferinzi…
Pentru cei care nu stiu legenda, o redau pe scurt: un soldat roman avea trei fete, pe care le iubea ca pe ochii din cap.
Stiind ca urmeaza sa plece in lupta, le-a rugat sa-i coasa trei batiste sa le tina aproape de inima lui, sa-i poarte noroc.
Fata cea mare i-a daruit o broderie albastra, ca ochii ei, fata mijlocie i-a oferit o broderie galbena, ca parul ei. Cea mai mica dintre fete i-a pus in mana o batista alba, nereusind sa o brodeze la timp.
Soldatul le-a imbratisat si, cu dor nespus in suflet, a pornit spre campul de lupta.
Acolo insa, un glonte ucigas a colorat si batista mezinei.
Gandindu-se la fetele lui, cu ultima suflare daruita tarii, soldatul a incredintat celei trei batiste unui camarad.
Asa spune legenda ca s-au legat culorile drapelului nostru, iar un drapel obtinut in vreme de lupta isi merita pe deplin un imn sonor, care imbarbateaza si sprijina sufletul.
La multi ani, Imn al Romaniei!
https://ancagiurgiu.wordpress.com Textele şi fotografiile de pe acest site pot fi preluate DOAR cu acordul expres al autorului şi cu precizarea OBLIGATORIE a sursei! Autor blog : Anca Mihaela Giurgiu
Fotografia din prezentul articol a fost preluata de la Editura Universitara.
Chiar nu stiam ca azi e ziua imnului, la televizor am vazut un reportaj despre aceasta zi si normal ma pus pe ganduri ca sunt roman si nu stiu ce este astazi.