Arhive pe etichete: asfalt

Darnici in … semne

Asa cum ghioceii isi scot capetele, zgribuliti de primavara asta neprietenoasa, la fel si poporul nostru muncitor, iese vesel, la indreptat drumul.
Acum, ca isi imbunatateste fiecare ceaiul, ca sa nu inghete, e de inteles, dar cum reusesc sa munceasca in fiecare zi „drumarii” si soselele sa arate nu la fel, ci mai rau, imi e peste putinta sa pricep.
Un exemplu concret, din centrul tarii: de vreun an de zile s-au luat la cearta drumarii cu soseaua dintre Targu Mures si Reghin. Evenimentul a fost indelung aplaudat la inceput, ca era necesar, dar termenele de executare s-au prelungit, in stil pur romanesc.
Chiar si peste asta putem trece cu vederea, insa, ce sa va spun, drumul era destul de practicabil inainte de „renovare”.
Intre timp, talentati la decopertat, indeosebi duminica, doar nu aveati pretentia sa lucreze cineva in timpul saptamanaii- cand nu observa nimeni- muncitorii au reusit performanta de a narui, pe langa drum, o multime de masini.
Iata ce au realizat:
– au sapat marginea drumului si au pus borduri.
– ulterior si-au dat seama ca au stramtat prea mult drumul, facand imposibila trecerea unei ambulante, in trafic normal, ca sa nu mai spun ca si tiristii ar fi avut emotii trecand cu masinile, una langa alta;
– decopertarile comandate de „specialisti”, pardon, trebuia sa spun „experti”, au dus la surpari sau inaltari de pamant, sau la aparitia unor cratere inselatoare, din cele de marimea unei roti (v-ati prins care e ideea?);
– daca tot nu era de ajuns, probabil ca ceaiul a fost prea tare pentru oamenii talentati, conducatori de utilaje de mare tonaj, care…ups, au uitat sa mai ridice de pe drum diversele elemente de forare, gaurire, trasare, folosite la modificarea aspectului carosabilului, adica, mai pe romaneste, asfaltul, care a mai scapat de sapaturi, are pe el niste santuri neregulate, care se latesc pe zi ce trece, aduse cand spre marginea, cand spre centrul soselei; si multe zone in care iti clantane dintii in propria masina, pentru ca s-a racait asfaltul. De ce? Nu se stie…
Ei da, veti spune, astea se vor indrepta, la un moment dat, sunt prea rautacioasa astazi.
Da , intr-adevar, masina mea inca nu s-a stricat, desi, de cand cu drumurile in reparatii, am reparat-o si pe ea de cateva ori si ma gandesc serios cui sa-i trimit factura la decont.
Avem insa si o veste buna! In zona au aparut o multime de semne de circulatie.
De la drum in lucru, drum cu denivelari si o multime de alte atentionari, cred ca cel mai nimerit semn a fost acela care, intr-o zona cu vizibilitate maxima, ma atentiona ca, pe alocuri, pot sa dau peste caprioare.
Cand l-am vazut am inceput sa rad si, constiincioasa, am verificat, sa nu cumva sa inghesui cu masina vreun Bambi. Noroc ca frana merge bine, pentru ca in secunda urmatoare m-as fi inghesuit eu intr-o groapa, facuta „din greseala”, in care chiar si semnul de atentionare era „scufundat” cu buna stiinta, „ca sa vada lumea ca acolo e mai adanc”.
Ce sa va mai spun? Imi plac aventurile pe drumuri de munte, dar aici e vorba de o simpla sosea, nu de off-road, iar eu m-am saturat sa ghicesc ce alte surprize imi rezerva…

https://ancagiurgiu.wordpress.com Textele şi fotografiile de pe acest site pot fi preluate DOAR cu acordul expres al autorului şi cu precizarea OBLIGATORIE a sursei! Autor blog : Anca Mihaela Giurgiu

Anunțuri

2 comentarii

Din categoria n-ai!

Muncim…retoric

Ştim cu toţii că munca l-a făcut pe om , dar lenea nu i-a făcut nimic rău. Acum, când iarna ne-a cuprins, prin frig şi zloată, apar ca nişte ghiocei, muncitorii de la drumuri, că doar nu ne ajungea poleiul şi încetineala datorată anotimpului.

Nu poate mintea mea să înţeleagă, de aceea vă rog, pe cei care se pricep la aşa ceva, un inginer constructor să mă lămurească, de ce , în fiecare an, când vine iarna încep să se decoperteze bucăţi mari de asfalt, nu pentru a se face cine ştie ce lucrări, ci pentru a se „plomba” străzile. Oare materialele folosite pe temperaturi scăzute sunt făcute să reziste?

Şi uite aşa, rămânem noi, conducătorii auto, ca la dentist, asteptând cuminţi ba la semafor, ba după vreo „şcoală”, ba după harnicii muncitori.

E oare musai să se lucreze doar iarna? Nu este atât de evident că e asfaltul de slabă calitate (doamnele ştiu despre ce vorbesc, e acelaşi asfalt în care intră bunătate de tocuri, vara) pentru că e îngheţat?

Sau, orice eroare făcută e acoperită de zăpada ce va urma şi trece termenul de preluare a lucrării, care, astfel acoperită, pare impecabilă?

Sau poate tocmai prin prisma faptului că trecătorii, de frig, nu se îndura să urmărească îndeaproape lucrările, iar dragii de ei muncitorii- cu toate ca îmi e milă când mă gândesc la frigul pe care-l îndură- pot , din multe puncte de vedere să lucreze în echipă: unul bate cuiul, celalalt îl scoate.

Poate că răspunsul este chiar haios: banii strânşi din diverse impozite, fatale pentru omul de rând au fost mult mai mulţi decât s-au preconizat şi acum statul e nevoit să-i cheltuiască pe ceva…?

Oricum ar fi, mergem înainte şi bulgărele acumulat se rostogoleşte liniştit: şosele nu avem- necesită reparaţii; vin fonduri- ne opintim să refacem şosele; nu le putem repara de tot că doar, la anul, dacă rămân bani „de stricat” , pe ce-i mai dăm, deci, continuăm cu reparări parţiale, că n-au intrat zilele-n sac şi mai avem timp şi la anu’.

https://ancagiurgiu.wordpress.com Textele şi fotografiile de pe acest site pot fi preluate DOAR cu acordul expres al autorului şi cu precizarea OBLIGATORIE a sursei! Autor blog : Anca Mihaela Giurgiu

 

Scrie un comentariu

Din categoria pareri