Pentru o inima sanatoasa…a ta!

De cate ori nu v-ati intrebat daca sunteti cu adevarat sanatosi?
Eu ma intreb in fiecare zi, dar, recunosc ca deseori e doar un gand fulgerator, pe care prefer sa-l ignor. Din pacate atunci cand inima se zbate, atunci cand obosim prea des, cand amorteala ne cuprinde…poate fi tarziu.
Suntem grabiti, mancam in pripa, orice ne vine la-ndemana, nu facem sport, gasind ca scuza oboseala si stresul de peste zi si, incet-incet, tic-tac-ul nostru pretios renunta la noi, asa cum am renuntat si noi sa-l ingrijim.
Suntem pe locul I in Europa, la infarct miocardic, o statistica macabra, un loc de pe care doresc sa fim detronati.
De aceea aleg sa fac o schimbare, constienta, sa imi oxigenez creierul si inima prin plimbari mai dese, prin joaca in aer liber, cu familia mea, printr-un regim de viata sanatos.
Norocosii din Brasov pot rasufla usurati, asupra lor vegheaza una dintre cele mai bune clinici de chirurgie cardiovasculara, Clinicco.

Ei sunt cei care m-au indemnat sa ma gandesc mai serios la felul in care doresc sa-mi vad viitorul. Cu medici de inalta tinuta profesionala, aceasta clinica rezolva urgentele cardiologice gratuit pentru cei din Brasov si Covasna.
Pentru bunatatea lor, profesionalismul si dedicarea cu care isi fac meseria asta de super-eroi, m-am hotarat sa ii sustin si sa vi-i prezint. Atunci cand e in joc o viata, e bine sa stii la cine poti apela.
Sfaturile, analizele si o viata mai pretuita de acum incolo sunt cele pe care vi le doresc, dar, mai mult decat atat, va doresc sa zambiti fericiti si sa cunoasteti personalul clinicii Clinicco nu din postura omului bolnav, ci din postura omului sanatos, care isi ingrijeste trupul si-si ajuta inima sa se bucure de cei dragi!

https://ancagiurgiu.wordpress.com Textele şi fotografiile de pe acest site pot fi preluate DOAR cu acordul expres al autorului şi cu precizarea OBLIGATORIE a sursei! Autor blog : Anca Mihaela Giurgiu

Cu inima în galop

Astăzi s-a întâmplat ceva.

O femeie săracă,  o fiinţă aparţinătoare străzilor reci, mai mult ca sigur o cunoştinţă veche a spirtoaselor, cu semne de bătaie pe chip a intrat în biroul meu cu o voce slăbită, bâiguind:

-Am patru copii, eu, dacă mor, cine ajută? Şi eu mor…

Iniţial am crezut sincer, că venise în instituţia greşită, având în vedere că suntem aproape de Direcţia Copilului, apoi, încercând să-i spun unde trebuie să meargă, pentru ajutoare, a devenit agresivă, zărindu-l în birou şi pe un coleg.

Mi s-a strâns inima. Nu le am pe astea cu strigatul, cu datul afară, m-am făcut mică şi am aşteptat să-mi vină în ajutor colegii mei, care, cu chiu cu vai, au reuşit s-o facă să înţeleagă că nu era locul ei aici.

Dar eu m-am simţit umilă, fără importanţă, parcă toate ideile mele măreţe deveniseră atât de fanteziste în faţa necazului acestei femei.

Şi ce dacă bea?

Şi ce dacă e bătută?

Şi ce dacă nu are casă?

Şi ce dacă e agresivă?

Oricine, oricând, oriunde are potenţialul să ajungă aşa.

Mi-a fost teamă, aşa cum, să ma ierte cei care cred ca îi jignesc, îţi e teamă de un câine. Un câine rănit, care nu mai are nimic de pierdut şi muşcă.

Pentru ei, ce fac? Ce ştiu eu să fac, să aiba aceşti oameni măcar o fărâmă din fericirea mea?

Pentru că e o fericire să ai unde să dormi, să ai cu ce să-ţi îndestulezi stomacul, să ai un venit,  o familie, să nu te agreseze nimeni, să ai speranţa că, dacă îţi faci un plan, s-ar putea să-l şi îndeplineşti.

Acum poate exagerez, din emoţia momentului, dar parca-mi e silă de propriile mele idealuri, atât sunt de indepartate de cruda realitate a oamenilor strazii.

Sa invat eu pe cineva sa tina un discurs, sa ghidez spre vacante de vis, sau sa impun fanteziile mele teatrale unui public…dar cine ma cred?

Asta sunt azi. Un om care stie ceva, nu tot, care doreste ceva, cam tot, dar care e descumpanit, de tot.

Maine…cine stie?…

https://ancagiurgiu.wordpress.com Textele şi fotografiile de pe acest site pot fi preluate DOAR cu acordul expres al autorului şi cu precizarea OBLIGATORIE a sursei! Autor blog : Anca Mihaela Giurgiu