LA MULTI ANI, TATI!

Nu m-am gandit niciodata ca as putea fi mai norocoasa decat sunt. Parca toata viata am avut un inger pazitor, care a stiut sa-mi ghideze pasii si m-a mai impiedicat sa deschid porti ce trebuiau sa ramana inchise.
Acesta e ingerul meu personal.
Dar azi as vrea sa va spun cate ceva despre un alt inger din viata mea, taticul meu drag!
Sportiv de performanta… nu a avut parte de o fetita la fel, sunt anti-talent la sport, dar nu s-a suparat si, mai ales, niciodata nu si-a pierdut rabdarea. M-a invatat sa innot, sa schiez,sa patinez, sa ma dau „pe rotile” -pe atunci nu erau „role”- si mi-a spus ca nimic nu e imposibil.
Fire blanda, impaciuitoare, a stiut sa ma invete sa apreciez faptele bune si sa caut sa-i ajut pe altii, fara teama, pentru ca undeva, candva, orice fapta buna e rasplatita.
M-a dezmierdat „milionul lui Tata” si m-am simtit ca o adevarata printesa, adorata cum nu am cuvinte sa va spun.
Dar drumurile vietii sunt sinuoase si tatal meu a stiut sa fie cel care-mi potoleste involburarea si ma readuce la calmul si linistea-mi caracteristice.
Desi e o personalitate cunoscuta in oras a fost cel mai mandru cand, prezentandu-se cuiva, a fost intrebat: „Sunteti tatal Ancutei?”
Poate ca, descriindu-l pe el m-am descris si pe mine, dar cum as fi putut face altfel cand Taticul meu drag e sculptat in sufletul meu?
Azi, cu ocazia zilei lui de nastere ii spun, cu inima plina de iubire:
LA MULTI ANI, TATI!

https://ancagiurgiu.wordpress.com Textele şi fotografiile de pe acest site pot fi preluate DOAR cu acordul expres al autorului si cu precizarea OBLIGATORIE a sursei! Autor blog : Anca Mihaela Giurgiu

Urări iubăreţe…doar azi!

Asta e! Una caldă una rece.

Astăzi vine cea caldă, da, de Dragobete, spre disperarea multora.

Azi şi doar azi, încep cu:

-inimioare, Cupidoni, ciocolăţele, de la mine pentru voi…iubăreţii;

-să fii iubit/ă de cei care-ţi sunt dragi;

-să fii urât de cei ce nu există;

– să fii trădat doar de telefonul care se descarcă atunci când zici un banc bun;

-să râzi cu poftă de propria-ţi persoană;

-să primeşti cadourile cele mai interesante;

-să ai atâţia bani câţi ai nevoie, sau să primeşti, întâmplător, atunci când nu îi ai;

-să chiuleşti toată ziua de la servici şi să fii în birou tocmai când intra şefu’;

– să nu intri în panică dacă nu poţi rezolva o problemă, o soluţie va veni, iar dacă nu exista soluţie, oricum n-ai ce face 🙂 ;

– să-ţi permiţi să trăieşti fiecare zi ca şi când ar fi ultima;

– să râzi cu poftă, jucându-te cu copilul tău;

– să iubeşti pătimaş când eşti cu partenerul tău;

– să ai un acoperiş asupra capului;

– să cununi nişte oameni care se iubesc;

– să botezi un copil nou născut;

– să fii capabil să te cunoşti;

– să reuşeşti să nu te limitezi la ceea ce ştii şi să vrei întotdeauna să înveţi mai mult;

– să ai un suflet cald, o minte limpede şi o mână darnică.

https://ancagiurgiu.wordpress.com Textele şi fotografiile de pe acest site pot fi preluate DOAR cu acordul expres al autorului şi cu precizarea OBLIGATORIE a sursei! Autor blog : Anca Mihaela Giurgiu

Cu fruntea sus!

Nu ştiu sigur dacă suferim sau nu de ipocrizie, dar , cel puţin cu ocazia Zilei Naţionale, cu toţii am găsit un motiv, cât de mic, să ne iubim ţara şi să trâmbiţăm această veste.

Uitându-mă puţin peste rândurile scrise de mine, îmi dau seama că, în mod surprinzător şi eu mă alătur marii mase de oameni, care au acest obicei, contrar aparenţei.

Iubesc ţara mea. Iubesc oamenii din ea. Nu-i iubesc pe cei care nu ţin cu adevarat la noi şi la pământul ăsta, care răsuflă româneşte.

Îmi dau motive, zilnic, să „latru la lună” şi deseori, mă simt tot mai singură, parcă haita de lupi luptători s-a retras, împrăştiată de diverse cărneturi, proaspăt ucise.

Îmi e dor de românul care zdrobeşte ceapa cu pumnul, care ţi-o zice „la obraz” când căile tale devin neruşinate şi viclene, de femeia sănătoasă, rumenă, care atunci când iubeşte, se cutremură pătulul :), de copiii care aleargă prin gradini şi-s fericiţi că şterpelesc vreun porumb, sau se caţără în dud şi-şi înnegresc limba cu nectarul micilor fructe.

Suntem tot mai palizi, mai înfriguraţi, mai deznădăjduiţi, dar…ne iubim ţara.

Sunt mândră de noi!

https://ancagiurgiu.wordpress.com Textele şi fotografiile de pe acest site pot fi preluate DOAR cu acordul expres al autorului şi cu precizarea OBLIGATORIE a sursei! Autor blog : Anca Mihaela Giurgiu

 

Sfârşeşte-te iubind…

Mă gândisem deseori, ce-aş putea spune despre iubire. Când o cunoşti cu adevarat? Când poţi s-o mărturiseşti, fără a fi luat peste picior, sau privit de sus, de colegi şi cunoştinţe, care zâmbesc zeflemitori, cu o privire ce spune clar ” ce ştii tu…”

Nu vorbesc de acea patimă vulcanică, mistuitoare, care provoacă crize de plâns, zbateri de inimă şi depresii mumificatoare. Nu, vorbesc despre acele iubiri care-ţi permit să creşti, să te descoperi, care nu te închid într-un gard ţepos ci îţi protejează rădăcina de ger şi te hrăneşte să nu te ofileşti.

Îmi place să cred că acest gen de iubire vine în calea fiecărui om şi că, atunci când trece pe lângă noi, suntem destul de maturi s-o recunoaştem, s-o apreciem şi să n-o lăsăm să plece.

Să nu cumva să-mi puneţi vorbe în gură! N-am zis că această iubire ar fi mai puţin pasională, dimpotrivă! Dacă vă recunoaşteţi drepturile inimii, mistuirea e reciprocă şi, în loc de foc de paie, vă puteti trezi cu un ditamai focul de tabără, la care nici nu v-aţi aşteptat.

Atunci când prietenia de ani de zile  se transformă în iubirea vieţii tale, te vei cutremura. Nimic nu te poate surprinde mai mult, decât propria inimă. Nimeni nu te cunoaşte mai bine decât cel care te-a ştiut suspinând după fitecine şi te-a susţinut, ţi-a ascultat cu răbdare polologhia, ştiind când să tacă. Pe el nimeni nu l-a iubit cum îl iubeşti tu, cea care i-a adus în braţe diverse fătuţe, doar ca să-l consoleze când nu se înţelegeau, fără să pricepi că acelea nu erau …tu, deci căutarea era în zadar.

Cine îşi are alături cel mai bun prieten ştie despre ce vorbesc.

Cine îşi are alături cel mai bun prieten şi încă nu şi-a mărturisit dragostea, se va tulbura.

Cine are alături pe cineva şi nu poate să spună ca e cel mai bun prieten, să fugă cât mai are timp.

Ne naştem, iubim,  sfârşim!

Sfârşitul frumos este atunci când ştii că cineva va zâmbi amintirilor pe care i le-ai daruit, când l-ai iubit!

https://ancagiurgiu.wordpress.com Textele şi fotografiile de pe acest site pot fi preluate DOAR cu acordul expres al autorului şi cu precizarea OBLIGATORIE a sursei! Autor blog : Anca Mihaela Giurgiu