Posmagi…mai scumpi?!

Nici nu stiu pe cine sa mai dau vina! Cineva…tot merita sa fie scos in careu si aratat cu degetul.
In ce masura este o practica locala, nationala sau internationala, nu pot sa-mi dau seama, dar parca pe la noi, mai mult ca in orice alta parte, o ieftinire inseamna scumpire, la pretul final.
Mare tam-tam cu painea mai ieftina, da, e normal, daca socotesti ca ar fi trebuit sa scada un impozit de la 24% la 9%, e motiv de „rasuflare usurata”, ca ne place tuturor painea!
Dar…eroare de sistem.
Concret: de ani de zile ma indeletnicesc cu achizitionarea saptamanala a aceluiasi tip de paine: cu E-uri sau fara, nu are relevanta, asta imi place si gata! Pana mai deunazi, o plateam, metodic, cu 3.35 ron. Aud si vestea buna, ma incanta faptul ca poate trec de pragul psihologic si platesc vreo 2.99!
Cand colo, nici nu apuc sa ma bucur prea mult ca-mi vad painica brusc cocotata la pretul de 3.98, de am inceput sa ma intreb daca nu am interpretat eu gresit „pragul psihologic”, inainte de aplicarea MARII REDUCERI.
Inghit in sec si-mi iau painea, dar o privesc furioasa. „Ei, paine, paine, cred ca ma apuc de framantat…”
Nu va faceti griji, ca mi-a trecut repede.
Dar si pretul painii s-a redresat, in sfarsit! Cu afise mari, ce semnaleaza alinierea la noile preturi, zilele trecute am fost anuntata ca painica mea costa doar 3.54 lei!
Oau!
Ce scadere!
Dramatic, nu?
A…apropo, pot sa primesc si eu, conform acestui calcul, o scadere de salariu, va rog?
Sa aveti pofta, la rontait posmagi!

https://ancagiurgiu.wordpress.com Textele şi fotografiile de pe acest site pot fi preluate DOAR cu acordul expres al autorului si cu precizarea OBLIGATORIE a sursei! Autor blog : Anca Mihaela Giurgiu

Tristetea imigrarii…

Of, of, cat suntem de sensibili zilele astea! Povestesc apropo de spatiul Shengen, dar si de reactiile din interiorul acestei tarisoare, de vesnica balacareala referitoare la discriminari- negative sau…pozitive.
Am urmarit ieri o emisiune, facuta de nemti, cu iz de „ne cerem scuze” partial, o pozitie foarte surprinzatoare din partea lor, despre imigrantii romani si nu numai.
Da, e trist cand vezi ca sunt oameni cu putere de munca, aciuiti pe la colt de strada, doar-doar se va opri cineva sa le ceara sa presteze un serviciu- zidarie, vopsitorie, menaj, gradinarit, intr-un cuvant…orice.Cu doi euro in buzunar si fara posibilitatea de a se intoarce acasa, sufera de frig si foame, printre straini.
Prinsi in chingi de frigul de afara, se indreapta catre un adapost social si acolo sunt refuzati, ca ” daca esti roman sau bulgar nu esti primit. Adapostul e doar pentru nemtii din acel oras si din imprejurimi”.
Cata nedreptate, ce discriminare, cat de „reci” si inumani sunt nemtii!…
Intrevad o lacrima ? La voi? De ce?
Hai sa descoasem situatia.
1. In orasul respectiv exista, cel mai probabil, un numar foarte mare de imigranti de origine bulgara si romana, de aceea cei de la centrul respectiv s-au referit la cele doua nationalitati; consider ca discriminare ar fi fost daca se specifica faptul ca doar aceste doua nationalitati nu au voie sa se incalzeasca si sa primeasca mancare, sau macar sa poata sa faca un dus.In rest, e liber la toata lumea!
2. Cum poti sa pornesti catre o tara straina, a carei limba nu o cunosti, unde nu ai asigurat nimic si unde tu, ca om „bun la toate” nu esti relevant. Pornesti la drum platind doar biletul de maxi-taxi, ca atat ai si acolo…? Nu este oare o alegere constienta a dezastrului? Nu te supui de bunavoie unei slujbe de cersetor?
3. De ce sa fie obligat cineva (in cazul nostru- neamtul) sa stranga dupa tine? Sa-ti plateasca visele spulberate, cand si ei, ca si noi, aici in tara, au de protejat populatia proprie?
Inainte de a arunca pietre, mai uitati-va in jur, sunt oameni batrani care nu au o paine, aici, la noi, sunt tineri care ar munci si nu au ce, sunt oameni maturi, care, dupa o viata muncita, sunt dati la o parte de te miri cine, de „reformisti occidentali”.
Ati fi de acord sa platim noi, cei care avem un loc de munca, bunastarea unor imigranti (indiferent de nationalitate), cand inca nu reusim sa ne protejam propria populatie? La rece…eu as zice ca nu, doar atunci i-as proteja pe altii, dupa ce ii stiu in siguranta pe ai mei.
E ceva absolut normal, e reactia unei mame, care isi hraneste copilul inainte de a oferi o bucata de paine altcuiva.
E trista viata uneori, deciziile nu se mai iau „cu inima”, ci se taie cu bisturiul in suflet. Nu traim intr-o lume ideala, in care sa avem toti un trai bun asigurat, traim intr-o lume unde legea junglei primeaza si orice pas are repercursiuni, de multe ori, dureroase.O scoala, o meserie, un talent, acestea sunt singurele arme care ne pot face „dezirabili” in strainatate.
Daca luati vreo astfel de decizie, respirati adanc si faceti pasul cu ochii deschisi. Fiti mandri de voi, plecati cu fruntea sus, pentru a va intoarce la fel, mandri ca sunteti romani si ca ati fost pretuiti oriunde a ales soarta sa locuiti.

https://ancagiurgiu.wordpress.com Textele şi fotografiile de pe acest site pot fi preluate DOAR cu acordul expres al autorului şi cu precizarea OBLIGATORIE a sursei! Autor blog : Anca Mihaela Giurgiu